Derlogea.ro

  • Măreşte caracterele
  • Dimensiune normală caractere
  • Micşorează caracterele
Home 3. Aikido pentru toți 3.6 Aikido ca metodă de educație

3.6. Aikido ca metodă de educaţie fizică şcolară

Email Imprimare PDF

Ce este Aikido?

Aikido este o Cale marţială japoneză având ca scop principal educaţia practicanţilor, în sensul armonizării relaţiilor interumane. Aikido înseamnă în limba japoneză Calea pentru armonizarea energiilor; se mai numeşte şi Arta Păcii.


Avantajele sale educative sunt multilaterale: fizice, mintale, morale, şi constă în:

- cunoştinţele de autoapărare - mult mai utile în viaţă decât alte cunoştinţe sportive (de exemplu despre fotbal sau alte jocuri)

- lipsa competiţiei – care permite participarea la ore a tuturor elevilor/ studenţilor

- educarea caracterului – care rezultă din: specificul exerciţiilor fizice respective, din atmosfera sau contextul (specific tradiţiei şi disciplinei marţiale) în care se desfăşoară exerciţiile, din discuţiile organizate profesor-elevi, în spiritul tradiţiei civilizaţiei japoneze.


De ce sunt mai bune metodele educative orientale decât cele practicate de obicei la noi?

Să lămurim câteva noţiuni specifice artelor marţiale orientale.

O artă reprezintă o meserie (în japoneză Jutsu) practicată la un nivel superior, cu rezultate sau performanţe foarte valoroase. Există o mare varietate de meserii, şi aproape la fel de multe arte.

Privitor la domeniul conflictelor şi (auto)apărării, arta marţială este un ansamblu de tehnici practice şi concepţii teoretice despre creşterea şanselor de succes într-o luptă reală (fără reguli) cu mâinile goale sau cu arme. Fiecare artă marţială provine din perfecţionarea unei anumite meserii războinice. În funcţie de principiile de utilizare a corpului omenesc şi a armelor pe care se bazează fiecare, există sute de arte marţiale diferite (termenul japonez generic este Bujutsu).

O Cale (în japoneză Do) este un ansamblu de tehnici practice şi concepţii teoretice având ca scop atingerea unei stări psihice numită „iluminare”, foarte dorită de adepţii multor religii orientale. În general, o Cale provine dintr-o artă, prin perfecţionarea şi spiritualizarea tehnicilor şi concepţiilor respective. O Cale marţială foloseşte în mod conştient antrenamentele corporale, mintale şi spirituale specifice unei anumite arte marţiale în scopul „iluminării” practicantului. Chiar dacă în teorie orice artă poate deveni o Cale, practic sunt mult mai puţine Căi decât arte.

Antrenamentele specifice fiecărei Căi transformă treptat mintea, corpul şi spiritul practicantului, care devine astfel capabil de gânduri şi fapte morale.

Căile de orice fel (Do), în special cele marţiale, sunt metode educative complexe, care angrenează toate componentele fiinţei umane: corp, minte, suflet, şi combină astfel educaţia corpului cu cea morală (a caracterului). Comparativ, metodele europene sunt specializate: educaţia fizică este numai pentru corp, diversele materii şcolare – numai pentru minte (iar de morală nu se ocupă nimeni!).

De aceea metodele orientale sunt mai bune decât cele europene.


Calea Aikido a fost inventată de Marele profesor (O Sensei) Morihei Uyeshiba în jurul anului 1940, pe baza artei marţiale pe care el o practica, numită Daito Ryu Aikibujutsu. El a avut ideea revoluţionară de a schimba radical scopul artei marţiale respective: în loc de distrugerea adversarului - iubirea lui, păstrând însă aceleaşi exerciţii practice (tehnici de luptă) pentru formarea candidatului la iluminare. În felul acesta, practicantul devine un om moral, altruist şi tolerant, dar capabil să se apere în mod eficient de eventuale agresiuni.

Filozofia Aikido este aproape identică cu cea a creştinismului: „iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi!”, deosebindu-se însă de religie prin insistenţa asupra educaţiei fizice (autoapărare) ca principal mijloc formator (mens sana in corpore sano!).


Aikido este superioară în primul rând faţă de numeroase alte Căi (şi religii) cunoscute, bazate exclusiv pe exerciţii mintale, sedentare. Deşi eficiente (deoarece toate permit până la urmă ajungerea la iluminare, sau la comportarea morală), alte Căi au următoarele deficienţe majore:

- Neutilizarea căii corporale de influenţare duce fie la necesitatea unei durate foarte mari a perioadei de educaţie (inacceptabilă din punctul de vedere economic), fie la rezultate educative nesigure sau nedurabile, în cazul unei perioade mai scurte de practică;

- Vulnerabilitatea practicanţilor, siliţi de metodele respective de pregătire să fie milogi, adică dependenţi de alţii pentru mijloace de trai, siguranţă personală etc.

Aikido nu e singura Cale marţială existentă, însă faţă de celelalte are următoarele avantaje:

- este o metodă neviolentă: nu se bazează pe lovituri, ci pe eschive;

- are o mare accesibilitate: poate fi practicată de aproximativ 95% din populaţie, indiferent de vârstă, sex etc., spre deosebire de toate celelalte arte marţiale violente: Karate, Judo etc. care pot fi practicate de cel mult 5-10% din populaţie.